“La Moby” de R.P.

Am fost la B’estfest in doo seri. Una a fost la Manowar.Asta-i tot.Ma scuzati. Cealalta a fost la Moby si Motorhead. Motorhead sunt niste tarani haiosi, cu mustata pe oala, toate piesele sunt la fel (ceea ce e greu de realizat pentru unii care canta de atatia ani), publicul lor e si mai haios, deci m-am simtit bine, distratie maxima. P’orma a urmat Moby. De la concertul din 90 si ceva nu-mi aduc aminte (din cauza unor substante pe baza de orz sau hamei sau ambele, chiar nu mai tin minte compozitia pentru ca pe vremea aia nu eram pretentios) mare lucru. De fapt nu-mi aduc aminte decat ca a cantat “Love will tear us apart” si am dansat cu Gonzo si cu Fluture formand un cerc cu raza de 10m in jurul nostru. Cred ca era si el la inceput si nu prea avea ce canta (ale lui, carevasazica). Cel mai misto lucru la B’estfest a fost ca a cantat imediat dupa Motorhead si am vazut schimbul de fani, precum “tarfele” de la APACA in jurul orei 3. Roacherii batrani cu tricouri fara maneci si veste de blugi erau inlocuiti de bamboo-isti spilcuiti si culti (in cap). Mirobolant, rocambolesc si eclatant vorba filmului. Am incercat sa mi-l fac simpatic pe Moby asta, dar nu prea am reusit. Si ca totul sa fie clar, la sfarsit, ultima bucata, a fost una d’aia cu tuci-tuci (cu accent pe “i”). O mizerie despre care a spus ceva cu “rave” si alte basini, de imi sarea ficatu’ pana in gat. Singura legatura e ca avea tricou cu Joy Division. Ala misto cu “transmission”.

Nine Inch Nails bate pe Manowar

NIN e o formatie/un reznor cam de cacat MTV2 (sau 1, nu-mi aduc aminte daca Paul King mai era cand a aparut sau daca ii baga in caz ca mai era…?). Oricum numa’ buna pentru studentasii snobi ai anilor ‘90. Prea putin snobi ca sa asculte Floyd si mult prea snobi pentru Metallica sau Pistols. Reznor asta a reusit sa pacaleasca multi arici. Si nu numai. A primit atentie de la David, Peter sau Johnny. A reusit sa creeze kitch-ul perfect – monstru’ M.M. Acu’ aflu ca pe ultimul album a avut onoarea sa fie ajutat de extraordinarul, incredibilul, fenomenalul, charismaticul, geniul Brian Viglione. Am si eu o intrebare: Trent asta cu cine va canta la Targu Mures? Exista vreo sansa cat de mica sa ajunga si Brian Viglione? Bine…umbla vorba ca in seara aia Brian o sa bata prin Italia, dar cine stie…Adevarul e ca fata de multele petarde care concerteaza in Romania (in aer liber!)…as merge sa beau o bere la Targu Mures pe romantele lui Reznor. Doar am fost si la Manowar. Au lipsit Iosefini si dresura de ursi, deci ce poate fi mai rau?

Mai e putin…

…pana o sa zac pe plaja asta cu o bere rece in mana.

Globalizare

Un coleg care are o casa la tara mi-a spus ca a primit cadou o coasa. Si pe lama coasei scrie “Made in China”.

Psychic TV – “Godstar”

Alt mare concert se anunta in Bucuresti la toamna…

Spiritual Front – “Slave”

Se intorc in Romania. Abia astept, desi mai e mult pana in decembrie. Asta-i sfarsitul exceptionalului concert de la Brasov de anul trecut.

Sisters of Mercy — “More”

Hitu’ saptamanii. Old school. CD nou de la Carturesti. Gata cu pirateria.

Bros 2009

Ani de zile m-am tuns intr-o ghereta de la capatul pamantului. In ghereta era singur scaun pentru barbati si un altul pentru “dame”. La scaunul pentru barbati evolua Petrisor Bita – Hairstylist (asa cum scria si pe cartea lui de vizita), care “nu tunde dame”. La Petrisor Bita – Hairstylist era mereu coada. Fara o ora de asteptare nu prea scapai. Daca erai printre privilegiatii care primisera cartea lui de vizita puteai sa-ti faci o programare. Bineinteles ca nu de pe o zi pe alta. Si in niciun caz cu doua-trei zile inainte. Petrisor Bita – Hairstylist avea prea multi clienti ca sa-si mai incarce memoria cu asa ceva. Programarea insemna “vezi ca ajung si eu intr-o juma’ de ora”. Adica, in cazul in care in acea juma’ de ora mai aparea vreun fraier cu parul mare si cu figura noua, necunoscuta, erai tuns inaintea lui. Asa stateau lucrurile. Pentru ca Petrisor Bita – Hairstylist era cu cateva clase peste toti obositii aia “de la Orizont” sau “de pe Bucla”. Si mai ieftin, dar asta oricum nu conteaza cand e vorba de aspect, nu-i asa?
Cand m-am mutat din cartier am descoperit ca am o problema: unde ma duc sa ma tund? Am fost prima data la un salon de la Plaza. Aici probabil ca nu as fi intrat vreodata daca nu ar fi fost o conjunctura ( desi potrivnica principiilor mele despre frizerii ) favorabila. Acolo am dat peste un…nu stiu cum sa-l numesc. Daca Petrisos Bita era haistylist, atunci asta cred ca era Guru haistylistilor. Dupa ce a mentionat ca lui ii place “sa cante atunci cand creeaza” a trecut la treaba. Nu am scapat fara o “creatie” asa-zis moderna, asa cum aveau toti pinguinii aia care populeaza ultimul etaj al mall-urilor. Drept urmare l-am catalogat cu doua clase sub Petrisor Bita si am jurat ca nu mai calc pe acolo.
A doua oara am ajuns, tot conjunctural bineinteles, la un salon de la Carrefour Baneasa. Nu intru in amanunte, dar daca ma tundeam singur era mult mai bine. Atunci am realizat adevarata valoare a lui Petrisor Bita – Hairstylist.
Acum cateva zile mi-a fost recomandata o frizerie de pe Buzesti. Bineinteles ca datorita conjuncturii mi-era destul de usor accesibila. Asa ca ieri am fost sa ma tund. Am intrat si am vazut un fel de culoar lung, unde erau insirate zece scaune. Toate ocupate. In jurul fiecarui scaun se agita cate un/o frizer/frizerita. Parca m-am intors cu multi ani in urma, cand intram in frizeria “de pe Bucla” si asteptam cuminte sa ma tund “pentru scoala”. Am asteptat sa se elibereze un scaun si deoarece nu mi s-a adresat clasica intrebare “va serviti?” m-am asezat singur. Pana sa inceapa procesul am apucat sa vad lista de preturi. Aveam patru variante scrise cu litere bolduite pe o hartie lipita in fata fiecarui scaun:
” 1. Tuns normal 8 Ron
2. Tuns U.S. Army 8 Ron
3. Tuns Bross 8 Ron
4. Tuns Bross Pierdut 8 Ron “.
Asa ca dupa ce am vazut ca lipseste varianta “Tuns in V cu codita” am ales varianta 1.
Cand m-am intors la birou o colega mi-a spus “Sa-ti fie de bine”.

Audiofool

Mult mai periculos decat pescuitul…

Viata la tara

Nu stiu daca m-am bosorogit, dar uichendu’ asta mi-am dat seama cat de misto este sa zaci in curte cu o narghilea si un pahar de vin rosu. Si sa te bronzezi ca taranu’, cu fruntea rosie si un triunghi rosu sub gat. Static. Fara sa gandesti. Sa aculti pasarele si sa te uiti dupa albine, bla, bla…hai ca deja devin gretos. Duminica am facut si un gratar si am baut bere rece. Si am discutat cu vecinii peste gard. Tare de tot.